Citisem până atunci foarte multă dezvoltare personală, însă nu abordasem niciun alt gen, niciun alt fel de carte. Lucrurile nu mergeau între noi, şi nu ştiam cum s-o apuc, de unde s-o apuc, ce soluţie puteam găsi. Şi-atunci m-am apucat să citesc cărţi despre relaţii/cuplu. M-am gândit că o altă abordare, o altă viziune, m-ar face, ne-ar face pe amândoi să vedem altfel lucrurile. Partea bună şi interesantă este că ea a fost receptivă la ideea asta, şi-am citit cartea împreună, şi-am dezbătut-o. Am mai citit împreună încă două-trei cărţi de genul. Era foarte multă informaţie utilă acolo, atât pentru fiecare, personal, cât şi pentru un cuplu.
Şi-uite-așa am citit împreună "Când unu plus unu fac noi"
01. Vorbirea în clişee.
" Este o vorbire superficială, o sporovăială aproape lipsită de semnificaţie. Aici nu există discuţii despre viaţă sau despre voi înşivă; totul e "bine", "drăguţ", "nicio problemă", până într-o zi când vă deşteptaţi şi descoperiţi că relaţia voastră a fost la fel de goală precum conversaţiile. "
02. Împărtăşirea faptelor concrete.
" Discutaţi despre vreme, despre serviciu, despre ce mai fac prietenii voştri. La acest nivel vă aflaţi în siguranţă şi nu aveţi nevoie să respiraţi adânc, nici să gândiţi ori să simţiţi profund. "
03. Împărtăşirea opiniilor
" Aici se înscriu discuţiile despre părerile, preocupările şi aşteptările individuale, inclusiv ţeluri, vise, dorinţe personale. Opiniile însă generează conflicte. Iar divergentele şi diferenţele de opinie de-aici te pot întoarce foarte uşor la unul din primele 2 niveluri. De evitat în tratarea unui conflict remarcile critice sau comentariile dispreţuitoare (Cum poţi fi atât de neîndemânatic? De ce nu poţi fi punctual niciodată? Eşti leit maică-ta/taică-tu... etc etc) "
Modul în care abordezi disensiunile va determina felul în care va fi afectată relaţia: în bine sau în rău. Cel mai important aspect nu este cât de mult vă iubiţi, cât de devotaţi sunteţi relaţiei voastre sau cât de adâncă e încrederea; relaţiile optime depind de abilitatea cu care abordezi conflictul. Fără conflict, rămânem superficiali în relaţii. Intimitatea nu se poate dezvolta. Conflictul este preţul pe care-l plătim pentru intimitate.
"Te loveşti cu capul de zid fiindcă sentimentele cuiva nu sunt înţelese şi nevoile cuiva nu sunt împlinite. Asta-i tot!"
04. Împărtăşirea sentimentelor
" La acest nivel, vă ajutaţi reciproc să vă simţit în siguranţă, aşa încât să vă împărtăşiţi cele mai profunde trăiri afective. Aţi învăţat amândoi să ascultaţi şi să vă exprimaţi opiniile, preocupările şi aşteptările, fără a vă teme de critică sau invalidare. Există o atmosferă de respect, adică ascultătorul încearcă să înţeleagă şi să valideze ceea ce-i comunică vorbitorul. "
05. Împărtăşirea nevoilor
" Acesta este cel mai profund nivel al iubirii şi al relaţiei. Sunteţi împreună de suficient timp şi vă simţiţi destul de în siguranţă pentru a vă împărtăşi unul altuia cele mai intime nevoi. Aceasta arată că amândoi ştiţi că partenerul vă va accepta şi vă va preţui pentru ceea ce sunteţi. "
În opinia lui sunt 7 nevoi fundamentale care trebuie împlinite într-o relaţie:
1. Nevoia de a vă simţi în comuniune, discutând sau petrecând timp liber împreună, în cuplu
2. Nevoia de a vă simţi acceptaţi şi preţuiţi pentru ceea ce sunteţi şi ceea ce faceţi.
3. Nevoia de a simţi că partenerul este sincer şi demn de încredere.
4. Nevoia de a simţi că există un angajament reciproc că veţi rămâne împreună şi de a vă simţi în siguranţă în relaţie
5. Nevoia de a simţi că participaţi la luarea majorităţii deciziilor ce afectează viaţa şi relaţia
6. Nevoia de tandreţe verbală şi afecţiune fizică
7. Nevoia de a simţi că aveţi o relaţie spirituală intensă, în care vibraţi amândoi.
Am mai găsit interesant în carte un Test de evaluare a Inteligenţei Relaţionale + un Test de Culoare a partenerului (test care denotă personalitatea partenerului tău).
Ambele sunt destul de utile pentru a-ţi da seama cum te comporţi tu într-o relaţie, şi cum să cunoşti mai bine omul de lângă tine.
A doua carte interesantă pe care vreau să v-o prezint este "Iubirea se construieşte în doi"
"Dacă îi faci cu mâna unui amic aflat pe partea cealaltă a străzii, te vei aştepta ca el să-ţi răspundă la fel. Asta înseamnă <<relaţie>> - sentimentul de continuitate a unui comportament aşteptat. Avem nevoie să ştim că, în anumite puncte-cheie, putem conta unul pe celălalt."
Ce-am găsit interesant şi nou la momentul la care am citit cartea, a fost ideea asta că personalitatea unei persoane este compusă din trei părţi: Copilul, Părintele şi Adultul.
Ce doreşte un om vine din latura lui de Copil; ce ar trebui să facă este dictat de Părinte, iar ce e rezonabil şi are şansă de reușită vine dinspre Adult. (Cu alte cuvinte, se poate ca un bărbat să fi fost atras de partenera lui fiindcă părea un Copil lipsit de griji, sau, dimpotrivă, un Părinte responsabil.)
Autorul consideră că există patru modalităţi excelente în care putem intracționa cu cele trei personalităţi ale partenerilor noştri. Acestea sunt: Afecţiunea, Aprecierea reciprocă, Cooperarea, Apropierea.
Afecţiunea: Părinte -> Copil.
“Toţi avem nevoie, din când în când, de cineva de care să depindem, care să aibă grijă de noi, şi să ne dăruiască afecţiune (cuvinte dulci, atingeri tandre, atenţie unul faţă de celălalt)”
Aprecierea reciprocă: Părinte -> Părinte.
“Vorbiţi, oricând aveţi ocazia, despre valorile, crezurile, aspiraţiile şi idealurile voastre, inclusiv cele privind educaţia copiilor. E vorba despre un stil de comunicare deschis, un mod de a exprima puncte de vedere diferite şi de a te adapta tot timpul, astfel încât să cunoşti şi să sprijini ţelurile celuilalt.“
Cooperarea: Adult -> Adult.
“O mare parte din viaţa de zi cu zi e compusă pur şi simplu din chestiuni practice. Mersul cu maşina sau cu autobuzul, împărţirea banilor, cumpărăturile, școala copiilor, bonă, treburile casei, cine va face asta şi când. Discuţiile sunt obiective, fără implicare emoţională“
Apropierea: Copil -> Copil.
“Pur şi simplu joacă împreună - distractie şi recreere împreună, afecţiune, amor, voie bună. A şti să te joci înseamnă să fii capabil să te prosteşti!“
Aşadar, autorul consideră că o relaţie sănătoasă presupune o armonizare, un echilibru între cele patru elemente de mai sus. Dacă vreunul din ele predomină sau dacă e singurul element al relaţiei, asta va duce, la un moment dat, la ruptură.
A doua idee care mie mi s-a părut foarte interesantă, este adoptarea unui comportament în funcţie de sentimentul de moment. Sentimentul îţi indică pe loc ce îţi tebuie aici şi acum.
Autorul consideră că există doar patru sentimente fundamentale, şi fiecare dintre ele înseamnă că trebuie făcut un anumit lucru:
1. Dacă eşti furios/furioasă - înseamnă că ai nevoie de un spaţiu doar al tău sau că ai nevoie să fii luat în serios.
2. Dacă eşti trist (ă) - ai nevoie de apropiere, afecţiune şi apreciere.
3. Dacă ţi-e teamă - ai nvoie să încetinești ritmul, să vorbeşti deschis despre temerile tale, să-ţi faci nişte planuri alternative.
4. Dacă eşti fericit (ă) - nicio problemă! Râzi, cânta şi dansează!
Aşadar, înainte de a acţiona, întreabă!. (N-are rost să-ţi îmbrăţişezi partenerul dacă el e furios. Degeaba te oferi să duci câinele la plimbare dacă partenera se simte tristă şi singură - se va simţi şi mai neglijată). Întreabă-l pe celălalt ce simte şi ce îşi doreşte!
Când am citit pasajul ăsta eram în parc, şi dintr-o dată m-am trezit zâmbind. M-am gândit cum ar fi să vii acasă de la muncă, să intri pe uşă, și fata să te-ntâmpine cu 5 cartonașe-n mână?:)
Tu întrebi? "Sex, pasional, aici lângă uşă?" Buf! Zboară primul cartonaş :) Oook, mai am patru variante. Happy, Fericită, Bem un vin? Buf! Zboară şi-al doilea :) Furioasă? / Tristă? / Teamă de ceva? ... Şi-n felul ăsta, în funcţie de răspunsul ei, decurge dialogul. Ştiu că probabil vă sună a utopie, dar aşa-i firea mea mai cu umor, mai cu voie bună, cu o latura dezinvoltă a vieţii. Încercaţi metoda, ce-aveţi de pierdut? Ia, vedeţi, e eşec total?
Mi-a mai plăcut mult o strategie pas cu pas despre cum să te cerţi, cum să abordezi şi rezolvi un conflict :) Zău, există aşa ceva, la pagina 80! Evident, cearta fiind văzută ca o modalitate de apropiere, de-a transmite punctul tău de vedere şi nemulţumirea ta, iar partenerul să empatizeze cu tine şi să te înţeleagă.
A treia pe care v-o prezint astăzi, cireașa de pe tort - "Cele 5 limbaje ale iubirii"
Concret, conform lui Gary Chapman, există cinci limbaje ale iubirii: Declaraţiile, Timpul, Darurile, Serviciile, Contactul Fizic.
Ideea cărţii este că e foarte bine să afli ce limbaj de iubire predomină la partenerul tău, astfel încât să ştii cum să decurgă interacţiunea/relaţia cu el. Fiecare avem un limbaj de iubire predominat. Atâta timp cât partenerul nostru îl "vorbeşte", simţim că suntem iubiţi.
Înainte de-a descrie sumar fiecare limbaj, următoarele întrebări îţi pot da o idee care este limbajul tău dominant:
- Ce te face să simţi că partenerul tău te iubeşte?
- Ce-ţi doreşti tu mai presus de toate?
- Dintre toate lucrurile pe care le face/nu le face partenerul tău, ce te doare cel mai tare? Opusul acelui lucru este indiciul limbajului de iubire
- Ce l-ai rugat cel mai des pe partenerul tău? Rugămintea ar putea reprezenta exact lucrul care te face să te simţi iubit.
- Cum îţi exprimi, de obicei, dragostea faţă de partener? Modalitatea poate fi un indiciu cu privire la limbajul de iubire.
Există de asemenea, un test online care te ajută să-ţi determini limbajul dominant. :)
http://www.5lovelanguages.com/profile/singles/ (mulțumesc Ale, de la tine-am aflat de el)
Buuun, acum, să le luăm pe rând! :)
01. Declaraţiile
Se referă la complimente, la cuvinte de încurajare, empatie, vorbe bune, cuvinte blânde. Nevoia de a fi apreciat, de a-ţi fi recunoscute meritele.
Idei: "Ce bine-ţi vine culoarea asta!"; "Faci cea mai bună salată, îmi place la nebunie!"; Laudă-i personalitatea: "Mi-a plăcut mult cum ai vorbit cu bătrâna respectivă" sau: "Îmi place să mă plimb cu tine, mereu îmi arăți lucruri interesante!"; "La cât de grijulie eşti cu copiii, cred că ai fi o profesoară extraordinară!"; "Trimite-i un email încurajator când ştii că are o zi grea; lasă-i şi un link către ceva funny"; "Mulţumeşte-i pentru ceva banal, la care nu se aşteaptă"; "Laudă-l / laud-o în public!"
02. Timpul
Se referă la atenţie, comunicare, timp petrecut în doi, discuţii serioase, diverse lucruri împreună. Înseamnă timp stat unul lângă altul şi comunicare, înseamnă să faceţi o plimbare doar în doi sau să ieşiţi în oraş să mâncaţi, să vă priviţi în ochi şi să vorbiţi
Idei: "Renunţă la ceva ce-ţi place să faci, ca să ai timp să stai cu partenerul"; "cumpăra două bilete la un film care ştii că-i va plăcea sigur, apoi invit-o la cină şi întreab-o cum i s-a părut filmul"; "faceţi o escapadă de o zi la munte sau la mare! Uitaţi de toate planurile şi faceţi ceva - orice - spontan!"; "citiţi împreună o carte şi discutaţi apoi un capitol, un pasaj"
03. Darurile
Se referă la atenţii, cadouri, bunuri, bani. La modul: "uite, s-a gândit la mine!" sau "Nu m-a uitat!". Darurile pot fi cumpărate, găsite sau făcute.
Idei: "Opreşte-te pe drum şi culege-i partenerei un buchet de flori de câmp!"; "înrămează o fotografie cu voi doi şi scrie-i un mesaj pe ramă!"; "când sunteţi împreună, fă-i un cadou neaşteptat, spontan: un buchet de flori, fructe de la aprozar, obiecte de artizanat, o îngheţată!"; "inventează un joc cu premii pentru ea!"; "Fă nişte cupoane de mână cu servicii pe care soţia te roagă periodic să le faci (spălatul maşinii, masaj)!"; "când planifici o vacanţă viitoare, pune deoparte o sumă de bani pe care s-o folosească ea cum consideră"; "când pleacă într-o delegaţie, pune-i un cadou în bagaj, sau trimite-l prin curierat!"
04. Serviciile
Se referă la lucruri pe care vrea partenerul/a să le faci. Încerci să-i intri în voie, să te faci util/ă, să-ţi exprimi iubirea, făcând diverse lucruri.
Idei: "ocupă-te de o problemă de-a partenerului, în locul lui!"; "pregăteşte cina, ce ştii că i-ar plăcea ei să mănânce, apoi strânge masa, spală vasele, curăță aragazul!"; "ocupă-te de treburi în casă fără ştiinţa ei, şi vezi cât îi ia să-şi dea seama că ai făcut lucrul respectiv!"; "dacă e mereu pe fugă dimineaţa, scoală-te mai devreme, fă cafeaua şi pregăteşte pacheţelele cu mâncare!"; "fă un serviciu pentru cineva drag ei (prieten, biserica, rudă, cauză în care crede) "
05. Contactul fizic
Se referă la îmbrăţişări, atingeri fizice, mângâieri, masaj, sex.
Dacă limbajul primar de iubire al partenerului este contactul fizic, eşti liber să-ţi exprimi iubirea în cele mai diferite moduri - numai imaginaţie să ai! :)
Idei: "dacă partenerul plânge, mângâie-l afectiv şi strânge-l în braţe"; "joacă-te cu mâinile prin părul ei când citeşte, atinge-o pe umăr când găteşte!"; "dimineaţa, când vă despărţiţi, dar şi seara, înainte de culcare, nu uita să-l săruţi şi să-l îmbrăţişezi!"; "învaţă diferite tehnici de masaj, fă experienţe, vezi care-i place cel mai mult"; "când sunteţi amândoi în pat, iar ea stă cu spatele la tine, scrie-i mesaje cu umor pe spate şi vezi dacă le ghiceşte".
Detalii şi idei în plus despre fiecare limbaj în parte, găsiţi în carte. Mai ales că această carte are şi ediţie separată pentru bărbaţi. :)
Pe lângă cele trei "disecate" mai sus, am mai citit încă două cărţi foarte puternice despre relaţii, dar fiecare merită review separat, o să le vină rândul curând! Acestea sunt:
- Salvarea relațiilor (Phillip C. McGraw) - Dr. Phill a scris și “Strategii de viață”
- Găseşte dragostea pe care o doreşti (Herville Hendrix). (din tot ce-am citit până acum, asta-i cea mai complexă, o văd cumva Biblia cărţilor de acest gen. - mulțumesc Ale, de la tine-am aflat de cartea asta)
Cred că fără să citesc şi experimentez dezvoltarea personală, nu aveam nivelul necesar să înţeleg cum trebuie astfel de cărţi. Să-mi dea o altă mentalitate, un alt fel de-a vedea lucrurile.
Aşa a fost mersul, drumul meu. Nu spun şi nici nu susţin că aşa trebuie să fie al fiecăruia.
Pe mine m-a atras şi mă atrage ideea asta: de a lua o carte, a găsi ceva interesant în ea, ceva care să-mi completeze gândirea, personalitatea sau să-mi schimbe în bine felul de-a fi.
Atât din cărți, atât cu teoria.
Aștern mai jos niște impresii personale, gânduri trăite, experimentate, conturate de-a lungul anilor.
Că tot vorbim de cărţi despre relaţii, combinaţia de cărţi citite şi experienţă m-a învăţat că înainte să ceri trebuie să oferi. Iar dacă vrei să ceri mult, trebuie să fii conştient că și tu, la rândul tău, trebuie să oferi mult. Şi înainte să ai pretenţii de la el/ea ca partener, să ai pretenţii de la tine. Atâta timp cât continui, cât înveţi şi te adaptezi, nu poţi eşua sau involua, aşa cum un copac, o dată crescut, nu mai poate descreşte.
Eşti fair şi onest mai întâi faţă de tine, doar tu cu tine în oglindă, şi apoi faţă de partener. Înainte de toate te pui în locul celuilalt, încerci să-l înţelegi, să vezi lucrurile prin ochii lui. Îi dai voie să fie natural, să fie el degajat că om, că persoană în prezenţa ta. Şi să-l inspiri prin felul tău de-a fi.
Înainte de-a fi partener într-o relaţie, eşti OM. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. Fii cu bun-simţ, fii onest, fii moral! Te rog, mulţumesc, şi îmi pare rău, toate spuse onest în contextul potrivit, sunt chestii de bază.
Într-o relaţie fiecare intră cu trecutul, cu experienţele avute, cu filtre şi convingeri personale. E bine să conştientizezi asta, şi să cauţi să-i înţelegi celuilalt punctul de vedere şi felul de-a fi. În aceeaşi măsură, matur şi sănătos este să-i laşi trecutul în urmă, şi să vezi dacă este potenţial, plus valoare din interacţiunea în cuplu. Când intri într-o relație e bine să iei omul ăla așa cum vine el. Comparațiile cu foștii / fostele nu-și au locul. Ia omul ăla așa cum vine el si fii focus pe el 100% să-l cunoști. Fără comparații, fără uși deschise cu trecutul. Atîta timp cât tu nu ești 100% acolo cu mintea și gândul, cum vrei ca omul ăla să-ți acorde 100% din atenția lui…?
De asemenea, oamenii au măşti. E bine dacă ajungi să-l determini pe celălalt să-şi dea jos scutul în faţa ta, să fie natural, autentic. Asta nu se face forțat, n-ai cum. Omul ori se decoperă celuilalt dezinvolt, ori n-o face. Dacă au trecut luni bune și celălalt nu și-a dat jos masca, nu-l condamna. Nu știi care-i drumul lui în viață și care-i așteptarea lui de la relație, și de ce, cu ce rost a intrat în relație. Eliberează-l. Move on. Next on Dallas.
Ar fi ok să conştientizezi că într-o relaţie fiecare are plusuri şi minusuri. Şi tu ai, şi ea are. Scopul nu e să-i scoţi ochii cu minusurile, ci e să vezi tu faţă de tine, dacă pentru tine balanța înclină mai mult în favoarea plusurilor. Şi dacă nu, nu e nimeni de condamnat, ieşi onest de-acolo, lasa loc de bună ziua şi lasă locul altcuiva.
Cred că o relaţie devine solidă după niște conflicte. Acolo ies la inveala principiile, valorile, convingerile, caracterul. Dacă ai fluturi în stomac dar n-ai trecut încă prin niște conflicte, înseamnă că încă nu cunoşti în totalitate persoana respectivă. Părerea mea, conflictele apropie.
Am păţit-o pe pielea mea. De multe ori, când intrăm într-o relaţie, nu suntem deloc atenţi la cine-i celălalt în realitate. Îl tratăm conform proiecţiilor noastre şi aşteptărilor noastre, iar percepţia noastră face din celelalt cine vrem noi să fie, cine-am dori să fie, o combinaţie între aşteptări şi ce ne lipseşte. Te poţi îndrăgosti puternic de ideea pe care ţi-o faci despre cineva, acea persoană fiind, de fapt, complet altfel decât îţi imaginezi. M-am fript de câteva ori:)
Ar fi mişto să nu te cramponezi în mărunţişuri, în chestii minore, şi să vezi dincolo de lucruri în sine.
Dacă eşti într-un impas în relaţie, şi chiar vrei ca relaţia aia să meargă, joacă-te, dar pe bune, joacă-te cu întrebările astea: "Ce crezi că merge anapoda în relaţia noastră?" + "Ce am putea să facem concret ca lucrurile să meargă mai bine?".
Fii obiectiv, deschis, zâmbitor, joacă-te cu un brainstorming în doi, fără a critica deloc doleanţele celuilat, ci doar să-i înţelegi punctul de vedere şi ce-l bucură. Cred că lucrurile în esenţă sunt simple, însă le complicăm tocmai pentru că evităm simplitatea.
Cât timp eram cu Dana am fost un om gelos. Îmi făceam rău mie. După ce-am citit "Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus" mi-am dat seama că eram, de fapt, tăntălău. NU ea, neapărat, mă făcea să fiu gelos, ci eu eram slab.
Nu fi gelos! Dacă locul lui/ei nu mai e în relaţie şi vrea să plece, o va face. În loc să te concentrezi pe gelozie şi scenarii, concentrează-te pe tine! Devino atât de bun în relaţia aia, încât celălalt, şi dacă are ocazia să înşele, pur şi simplu să n-o facă! Gelozia nu ajută. Debarasează-te de ea, mutăți atenția pe altceva când o detectezi, lasă scenariile deoparte! Oamenii puternici au încredere-n ei, n-au nevoie să-i controleze pe ceilalţi, ca să-şi valideze ei rolul în relaţie.
Se aplică în viaţa de zi cu zi, şi de asemenea şi într-o relaţie. " If something it's important for you, you'll find a way! If not, you'll find an excuse " - Jim Rhon.
Peste toate ale mele, soră-mea mai vine cu invitaţia la iertare, atunci când tendinţa e să acuzi. " Pentru mine e esenţial să îţi propui să ierţi când îţi vine să judeci. Pe cât doare frustrarea, pe atâta vindecă eliberarea. Când ierţi, te eliberezi de negativul pe care l-ai arunca din instinct asupra celuilalt. În felul ăsta, în mod natural vezi mai limpede, îi validezi câteva dintre motive, le califici drept banale sau haioase pe celelalte şi dai voie noului să te surprindă. "
Bottom line, părerea mea e că trebuie să intri entuziast într-o relaţie, să te laşi la mâna serendipităţii. Să fii cu umor, să te bucuri de experienţă în sine, să ieşi din zona de confort, să-ţi dai voie să rişti zâmbind.
Iar dacă s-a terminat, bucură-te că s-a întâmplat! Înainte de-a da vina pe celălalt când s-a terminat, caută-te pe tine-n gânduri şi vezi dacă nu cumva ai partea ta de responsabilitate, pentru că s-a terminat sau n-a mai mers. (vezi cele 20 de întrebări de asumare a responsabilităţii din review Strategii de Viaţă)
Am adunat în biblioteca peste 20 de titluri de astfel de cărţi. Aşadar, pe lângă cele de mai sus, poate vă interesează şi:
10 motive stupide care distrug un cuplu (Dr. Laura Schlessinger)
Cât de compatibili sunteţi? Manualul relaţiilor (Allan & Barbara Pease)
Supă de pui pentru suflete romantice (Jack Canfield, Mark Victor Hansen)
Supă de pui pentru sufletul îndrăgostiţilor (Jack Canfield, Mark Victor Hansen)
De ştiut înainte de căsătorie (Gary Chapman)
Iubirea la timpul prezent. Păşi către conştientă relaţiei de cuplu (Morrie & Arleah Shechtman)
Şapte greşeli prosteşti pe care oamenii inteligenţi le fac în relaţia de cuplu (Carolyn N. Bushong)
Iubirea ca un mod de viaţă (Gary Chapman)
Ce zic bărbaţii, ce înţeleg femeile. Cum să depăşiţi problemele de comunicare (Linda Papadopoulos)
Cum să ne mărturisim iubirea. Secretele relaţiei de durată (Jacques Salomé)
Singurătatea în doi nu e pentru noi (Jacques Salomé)
Vorbeşte-mi, am atâtea să-ţi spun (Jacques Salomé)
Cele 7 secrete ale cuplurilor fericite (John C. Friel & Linda D. Friel)
Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus (Dr. John Gray)
Nevoile lui, nevoile ei. Secretele unei relaţii de cuplu durabile (Willard F. Harley, Jr.)
Cam atât pe ziua de azi despre relaţii.
De mâine încolo ori deveniţi nişte artişti în ale relaţiilor, ori clar o să primesc nişte mesaje anonime de ameninţare, gen "bă?! ce i-ai băgat în cap gagicii mele, de m-a luat asta la întrebări, la disecat şi la discuţii, c-a citit nu ştiu ce articol?!" :)
Ca de obicei, esti Radu Genialu'! Te pupa Geniala. :)
RăspundețiȘtergere